VALORIFICAREA COMPLEXA A BIORESURSELOR DIN ZONA MĂRII NEGRE PRIN DEZVOLTAREA ȘI APLICAREA UNOR BIOTEHNOLOGII INOVATOARE SI EMERGENTE
Contract nr. 85PCCDI/2018
Perioada de derulare: 03.2018 – 12.2020
Site-ul proiectului: https://univovidius.wixsite.com/inobiomar
Proiectul este împărțit în două subproiecte:
Proiect component nr. 1: Noi biotehnologii de valorificare a bioresurselor marine pentru obtinerea de compusi naturali, bioactivi, utilizati la fabricarea de produse dermato-cosmetice
Abstract: Creşterea producţiei de vin în multe state, a condus la acumularea unor cantităţi impresionante de deşeu organic şi anume tescovina, care mult timp nu a fost valorificată profitabil, fiind de obicei compostată sau depozitată în platforme, cauzând probleme mediului înconjurător. Tescovina, ca subprodus principal rezultat în procesul de vinificaţie, reprezintă aproximativ 25% din cantitatea de struguri procesaţi fiind constituită în principal din seminţe şi pieliţe. Aceasta reprezintă o materie primă sustenabilă, disponibilă în cantităţi mari, bogată în compuși polifenolici cu activitate antioxidantă ridicată, insuficient valorificată până în prezent. Datorită conţinutului său ridicat de fibre dietetice și compuși polifenolici, în special antociani, catechine, flavonoli și acizi fenolici, slab extrași în procesul de vinificaţie, tescovina are un potenţial ridicat de a fi valorificată.
Proiectului component nr. 2: TEHNOLOGII DE ÎNCAPSULARE A UNOR SUBSTANȚE BIOLOGIC ACTIVE ÎN VEDEREA VALORIFICARII BIORESURSELOR DIN ZONA MĂRII NEGRE PENTRU BIOMEDICINĂ.
Abstract: În protocolul experimental din cadrul tehnologiei de valorificare a componentelor bioactive din bioresursa viticola cuplata cu cea marina, s-au propus activităţi de cercetare care au urmărit valorificarea acestora in scopul obtinerii unui biostimulator-regenerator pentru soluri viticole. Pe un cernoziom calcaric s-a testat efectul a 6 tipuri de fertilizant obtinut din amestecul a şase deşeuri: 3 deşeuri vitivinicole: tescovina fermentată, tescovina nefermentată şi corzi tocate şi 3 deşeuri marine: alge verzi, alge brune şi cochilii mărunţite asupra dezvoltării a patru culturi diferite : viţa de vie, lolium, muştar şi trifoi, aceasta etapă fiind prezentata pe larg în cadrul activitatii. Pentru a evidentia efectul amestecului/dozelor de fertilizant asupra culturilor s-au facut observatii privind temperatura si pH-ul solului, greutatea si lungimea masei vegetale, clorofila si conductanta stomatala la vita de vie, greutatea masei verzi la toate variantele experimentale la finalul perioadei de studiu.
Cordonator proiect: Universitatea „Ovidius” din Constanţa
Parteneri: 5
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”
Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice
Institutul de Chimie-Fizică „I.G. Murgulescu” al Academiei Române
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar